Și cheamã-mã afarã din mormânt.
Cã m-am scârbit Doamne, de-atâta noapte,
De-atâta întuneric si pãmânt.
Te rog mai pune-un rãsãrit de soare
Și o`nviere Doamne, peste noi.
Cã sunt sãtulã de atâta moarte,
Crucificãri, batjocuri și noroi.
Și mai întinde-Ți Mâna înc-odatã...
S-atingã Toma, cel ascuns din noi,
Palma strãpunsã, și-astfel sã trezeascã
Atingerea, din nou credința-n noi.
Te rog mai dã-ne doar o zi de Paște,
Cã poate-acum ne-om aminti de tot;
De Miel, de cruce, de piatra de-oparte...
Și ne-om întoarce iarãși înapoi.
L.T.C.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea ta