sâmbătă, 31 decembrie 2011

Idealuri pentru 2012


Ar fi ideal sa avem mainile pregatite in orice minut pentru ridicare. Ar fi ideal ca fiecare ridicare sa o facem zambind, cu dragoste.
Ar fi ideal sa optam mereu pentru latura buna a unei persoane, si ideal ar fi ca fiecare persoana sa-si iubeasca aproapele.
Ar fi mai mult ca perfect daca ne-am da comorile pentru pace. In noul An, pacea sa fie scopul pentru care fiecare sa ducem batalia firii.
Ideal ar fi sa zambim cand rautatea celui de langa noi ne incolteste. Si zambetul nostru plin de liniste sa-l cutremure.
Ar fi ideal sa avem conducatori mereu gata de jertfa, si membrii pregatiti s-asculte.
Bine ar fi s-avem biserici goale dar strazile pline de eroi ai credintei, lumini in intuneric.
Ideal ar fi sa stim a ne scutura de mandrie.
Sa stim renunta.
Sa stim lupta.
Invinge.
Accepta.
Intelege.
Schimba.
Renunta.
Ideal ar fi sa stim ceda locul nostru altuia.
Ideal ar fi sa ne stim adapta.
Sa stim castiga.
Sa credem.
Sa visam.
Sa speram.
Sa credem iar, mai mult.
Ideal ar fi sa tanjim dupa IDEAL.

Osea 10:12.
"Este vremea sa cautati pe Domnul, ca sa vina si sa va ploaie mantuire."

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Cuvinte pentru-acest Craciun


Azi este o zi diferita.
Nu pentru ca tu crezi asta, ci pentru ca este cu adevarat asa: fiecare zi face parte din viata ta, si fiecare zi este diferita, unica si speciala.
Trebuie sa simti asta.

Azi, pur si simplu, renunta sa mai faci ce faci in fiecare zi, opreste rutina obisnuintei tale un moment, cauta o carte buna, aseaza-te comod in fotoliul tau preferat, in apropierea bradului proaspat impodobit, inchide calculatorul si telefonul, deschide cartea si lasa-te cuprins de randurile ei.

Pregateste ceva special, impacheteaza-l cu grija, inchide-l in geanta si porneste pe drumul care duce spre cei saraci, pe strazile friguroase, cu cel mai bun zambet al tau.

Fii fericit!
Chiar daca nu ai castigat nimic sau chiar daca-ti lipsesc cei dragi in prag de sarbatori, fii fericit!
Fii fericit pentru ca ai o pereche de ochi (cu sau fara ochelari), prin care poti vedea lumea si apusul iernatic, creionat atat de perfect.
Fii fericit pentru ca mainile tale pot imbratisa si ridica.
Fii fericit pentru ca picioarele tale pot umbla.
Fii fericit pentru ca zambetul tau provoaca si pe altii sa zambeasca.
Fii fericit pentru ca poti respira libertatea rece de iarna, cand altii isi plang singuratatea in spitale.
Fii fericit pentru ca ai o viata inainte ce-o poti umple de planuri si vise.
Fii fericit chiar daca nu treci prin cel mai bun moment, dar stii ca dupa fiecare lovitura primita te-ai ridicat si-ai continuat drumul inainte. Si de-aceasta data trebuie sa o faci. Poti!

Viseaza.
Viseaza chiar daca visele-ti par copilaresti.
Pentru ca cei care au reusit cu adevarat in viata, defapt au indraznit sa viseze la ceva mai bun.

Si crede!
Crede chiar daca nu obisnuiesti sa faci asta, chiar daca nu-ti sta in fire sa accepti credinta.
Crede, pentru ca adevaratii eroi ai lumii au crezut in Ceva pentru a putea continua!

Azi este o zi speciala, nu pentru ca tu crezi asta, ci pentru ca asa a fost creata.
Uneori, nu e nevoie de prea multe explicatii pentru a intelege lucrurile.
Pur si simplu deschide limpede ochii, elibereaza-ti mainile din rutina, foloseste-ti picioarele pentru a iesi in lume... si ia-ti zambetul cu tine, ca pe un prieten vechi!

Poti fi acea persoana speciala, acel erou pe care cineva-l asteapta!
Iesi afara in mijlocul lumii lipsite de iubire si liniste, inarmat de credinta!

Acest Craciun tanjeste sa te gaseasca daruind, fara teama, fara limite, fara indoieli.

Te voi astepta aici, tanjind sa-ti ascult povestea,
cand te vei intoarce!

vineri, 23 decembrie 2011

Palabras para esta Navidad!



Hoy es diferente.
No porque tu lo ves asi, sino porque es asi: cada dia forma parte de tu vida de una forma especial, diferente, unica.
Tienes que sentirlo.
Hoy, simplemente, deja de hacer lo que haces todos los dias, para tu rutina por un momento, busca un buen libro, ponte comodo en tu sillon preferido, enciende las luces del arbol de navidad, cierra el ordenador y el movil, abre el libro, y dejate llevar.

O prepara algo especial, envuelvelo, coge tu mochila y emprende el camino hacia los pobres de la calle, con la mejor de tus sonrisas en la cara.

Se feliz. Aunque no te haya tocado la loteria, o los seres queridos no esten a tu lado, se feliz.
Feliz porque tienes dos ojos ( aunque lleves gafas da igual ) con los que puedes ver el mundo y el precioso dia que hace alli fuera.
Feliz porque tus manos son capaces de abrazar o levantar.
Feliz porque tus piernas andan perfectamente.
Feliz porque tu sonrisa puede hacer sonreir a otros.
Feliz porque tu puedes respirar el aire fresco, mientras otros estan encerrados en una habitacion del hospital.
Se feliz porque tienes una vida por delante, que puedes llenar con planes y sueños.
Se feliz aunque no pases precisamente por el mejor de tus momentos, pero despues de cada situacion que la vida te ha puesto a prueba te has levantado y seguiste adelante. Esta vez tambien te toca hacerlo. Puedes Hacerlo.

Sueña.
Sueña aunque te parezca algo infantil.
Porque las grandes personas han llegado ha serlo soñando con algo mejor.

Y cree!
Ten fe, aunque te parezca algo fuera de lo normal, ten fe aunque no sea algo tipico de ti. Ten fe porque los verdaderos heroes del mundo creyeron en algo para poder seguir!

Hoy es un dia especial, no porque tu lo ves asi... sino porque lo es.
A veces, no se necesitan muchas explicaciones para entender las cosas.
Simplemente abre bien tus ojos, libra tus manos de la rutina, usa tus piernas para salir al mundo, y no olvides tu sonrisa!

Puedes ser esa persona especial, ese heroe con el que alguien sueña.
Sal alli fuera y ten fe.
Sueña!

Cuando vuelvas, cuentame como te ha ido.
Estare aqui esperando tu historia.

marți, 20 decembrie 2011

Urme de zapada imaginara...


La colţul străzii e un cerşetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispăşeste râsul tuturor.

Adolescenţii se mai ţin de glume
Şi-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân şi înţelegător,
Cu noi, cu toţii, dar, cu cei mici, anume.

Şi cine observă, înt-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerşetorul, a uitat să moară.

Sub zdreanţa lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.



Anonim

duminică, 27 noiembrie 2011

Lectia Delfinului

S.- Crezi in libertate?
D.- De ce n-as crede?
S.- Poate libertatea la care eu tanjesc nu-i libertatea pe care tu o intelegi...
D.- Da. Sau poate libertatea pentru tine, umanule, are alta definitie, alt ideal, alta culoare.
S.- De ce spui asta?
D.- Libertatea mea e-albastra. E infinita. Marginile ei sunt doar baraje de corali cromatici. Libertatea mea e-adanca de cele mai multe ori. Libertatea mea, in larg e plina de fiinte, plante si forme pe care voi, oamenii, nu le cunoasteti, cu toate ca aveti impresia ca le stiti in intregime. Libertatea mea, e albastra si profunda indiferent in ce parte privesti: fie dreapta, fie stanga, fie de jur imprejur, fie-n jos...
S.- Si cand privesti in sus?
D.- Oh, libertatea mea, cand arunc privirea deasupra-mi, ma striga atat de puternic, atat de nestiut si de necontrolat, incat imi pun in miscare toti muschii, toate incheieturile si inotatoarele, si precum o sageata atintesc spre albastrul Cerului.
Ma opresc doar atunci cand, afara din siguranta apei, ma atinge vantul si aripile pescarusilor. Atunci ma rasucesc spre libertatea prezenta din care tocmai am tasnit afara, si ma-ntorc, promitandu-mi ca-ntr-o zi zborul meu nu va mai fii oprit nici de inaripate, nici de vand, nici de norii albi...
Si atunci voi cunoaste deplin Libertatea de dincolo de Soare.


- Dialog intre scriitoare si Delfin -

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Lectia Nucii de Cocos

Oamenii se-aseamana cu nuca.
Acea nuca de cocos, invaluita in mii de galaxii, nepatrunsa de oricine, fragila dar puternica, la poarta caruia trebuie sa insisti,
si nu-i destul odata.
Insa, daca ai primit trecere, cunosti parfumul sentimentelor.

Daca nu protejezi sufletul, lovitura pietrei... prima... poate fi fatala.
Si odata aparuta fisura, nu mai exista cale de intoarcere.
De-aici pana la sfasiere mai este doar un pas.

vineri, 25 noiembrie 2011

Poem pentru noi?


Una din invitatele speciale la nunta noastra, a fost Mary Carmen, poeta spaniola, recunoscuta in mod special in zona Aragonului. Ne-a incantat cu simpla ei prezenta, dar cand a inceput a rosti versuri pregatite special pentru noi, mi-au dat lacrimile.
Si credeti-ma, mi-am promis ca nu-mi voi strica machiajul... dar a fost printre putinele momente in care mi-au scapat lacrimi de sub pleoape.
Multumesc Doamne, ca Tu, Autor al tuturor povestilor de dragoste, ne-ai desenat Lumina si-nceputul atat de limpede si-nconjurat de oameni.
Multumesc ca atunci cand un nou volum de poezii va vedea lumina, poemul pentru noi va straluci de iubire Divina asezat pe file albe.
Ce frumos stii sa ne lasi iubirea in istorie...
----------------------------------------------------------------------
Uno de los invitados especiales a nuestra boda fue Mary Carmen, poeta aragones.
Nos encanto con su simple presencia, pero cuando sonaron sus versos para nosotros, no pude evitar escapar una lagrima.
Y creedme, me propuse a toda costa no llorar ese dia para no estropear el maquillaje, pero ha sido uno de los pocos momentos en los que las lagrimas salieron sin querer.
Gracias...

p.s: va las mai jos versurile asa cum le-am primit. :)

En silencio desciende la voz
para convertirse en canto.

Un canto de amor y de alabanza,
un canto de alegria que perdure en el tiempo.
que suavice asperezas, que genere contento,
que ahuyente las heridas y haga corto el camino.

Nunca falte el Destello que al espiritu inunda
y con sus rayos frena al tedio y desamor.

Dios bendiga la union que nacion de lo bello:
de una firme esperanza
y un claro amanecer.

Mary Carmen Alejaldre
30.10.2011

Pentru zile de septembrie

Oare a fost pregatit de Cer, momentul in care mainile noastre au inaltat Lumina spre stele?

Dupa clipe pline de oameni dragi si revederi, dupa rugaciuni si lacrimi de fericire, dupa ce-am simtit ca implinirea viselor mele ia forma si nuante, dupa ce mi-am amintit cu inima tremurand de emotie, ca Dumnezeu de partea mea a daramat toate fricile, am putut privi, in bratele celui mai iubit pamantean, falfaitul Luminii.
Si ca sa stie lumea intreaga de Lumina ne-am scris acolo toate visele.
Am semnat cu lacrimi... si am aprins ultima aripa ce despartea dorinta de implinire.
In timp ce se-naltau cuvintele, zambeam fericiti, privind cum pleaca luminile spre alte lumi,
spre alte orizonturi, dincolo de Dunarea linistita...
purtand cu ele o parte din noi!

Cu siguranta, Cerul avea pregatit acest moment... ca raspuns la toate cuvintele, rugaciunile si asteptarile scrise si impartite cu voi.

P.s: A fost ceva special atunci, acolo... am gasit cateva imagini ca sa le impart cu voi. click aici
Momentul cel mai indragit, dintr-o zi de septembrie.


{ 24 Septembrie 2011 - Galati - }



sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Cu Multumiri


Au trecut atat de repede zilele atat de mult asteptate.
Credeam ca voi avea timp sa-mpart cu voi, zilnic, trairile din pragul nuntii, dar mi-a fost imposibil.

Am sa va scriu curand, fiecare detaliu, amintit cat de bine pot.
Pana atunci, vreau sa multumesc Cerului pentru clipele de vis, surprizele ce ne-au intors planurile spre Albastru, si prietenilor ce-au ras impreuna cu noi, in cele mai importante momente din viata noastra.

Acum pot zambi fericita, pentru ca povestea Lui scrisa pentru mine, a-nceput cu-n bun sfarsit! :)

miercuri, 12 octombrie 2011

Metamorfoza toamnei


Toamna, oamenii alearga dincolo de vise, incercand sa se-ncalzeasca la cenusa sperantelor...
Cu toate ca stiu ca fara Tine nu sunt decat trupuri glaciare intr-o lume prea rece pentru a rezista Viata...
zilele sunt fara anotimpuri...
si noptile fara stele...

Toamna, marile se agita, si arunca sageti de valuri spre stanci...
rup apele de inima neclintita a pamantului, in speranta ca va reusi printr-o fisura, sa-i faca drum Soarelui pana in adancuri... spre schimbare...

miercuri, 7 septembrie 2011

Scrisoare pentru suflet...


( O prietenie adevarata se leaga prin inimi, nu prin maini! )
[ Asa cum mi-am propus la inceput de an: vreau sa imi exprim bucuria existentei prietenilor dragi din viata mea, si gandurile acestea sunt pentru incurajare. Sper sa-si atinga scopul.]
** Apoi, dorinta mea este sa foloseasca oricarui cititor... :) - "Poti totul, in Hristos, care te-ntareste!" -
Nu stiu cum.. nici cand... dar sufletele noastre au devenit prietene, iar prietenia ce le leaga este tesuta cu fire din crampei de vesnicie!
Nu stiu cum... nici cand... dar ochii nostrii uneori privesc aceeasi stea, cand se inalta spre bolta...
Nu stiu cum ... nici cand... dar stiu ca Dumnezeu croieste drum prin mare... a mai facut-o de atatea ori.
Tot El opreste soarele din mersul lui si luna...
Am vazut de atatea ori cum preface pustiul in locuri de izvoare si cum inverzeste desertul ars ...
El schimba o zi torida intr-o zi de sarbatoare, in care caldura si oboseala nu-ti pot fura fericirea primita din El!
El, fara cuvinte, face sa se intoarca judecatorii tai, sa arunce piatra rand pe rand, pana la ultimul, cand ramaneti doar voi doi!
Apoi, iti spune de iertare si iti da un nou inceput fara sa ceara nimic in schimb...
El te poate intalni la fantana, intr-o zi in care nici macar nu te astepti, sa-ti spuna cele mai adanci dureri si framantari, sa te uimeasca de atotcunoasterea Lui, si apoi liber, sa-i cazi la piept!
Nu stiu cum, dar El aduce Lumina in intuneric... nu conteaza cat ar fi acesta de gros.
El schimba numele "Mara" ( amaraciune) , in "Naomi" ( fericita )... si nu am cunoscut pe nimeni altul care sa o faca! El, Poate!
Promisiunile Lui sunt tari si neclintite...

El pregateste fiecare pas al tau, dinainte... ca sa ai terenul sigur. Se transforma intr-un stalp de foc, noaptea... ca sa nu te abati de la drum, si intr-un stalp de nor ziua, ca sa nu-ti gaseasca urma, cei ce-ti doresc raul...
Te inconjoara din toate partile ca sa simti siguranta aripilor Lui!
Cand cei din jur cauta sa te doboare, El te inalta!
Cand cei din jur te urasc, El te iubeste!
Pentru ca ai fost ales de inima Lui, vei fi binecuvantat cu binecuvantarile cerurilor de sus, si binecuvantarile apelor de jos...
Binecuvantarile Tatalui intrec binecuvantarile omului...

El e rugul aprins din pustiul in care rataceste prea des sufletul, ca sa-ti spuna ca Fata Dumnezeirii priveste, si din mijlocul rugului aprins iti vorbeste de planuri marete cu privire la tine!
Din Mana Lui vin izbaviri fagaduite mai dinainte, si muta muntii pentru cei ce sunt ai Lui!
Prin indurarea Lui te indreapta spre Locasul sfinteniei Lui!
Prin dragostea Lui, trecutul se transforma in cenusa... si apoi o presara in Marea Uitarii.
Prin lucrarile Lui, sufletul se inalta...
Prin minunile Lui, renasc aripi din nou!

Nu stiu cum... nici cand... dar toate acestea au fost, sunt si vor avea loc in viata ta!
Ramai doar, adanc sapat, deplin incredintat in MANA LUI neclitita, ... si Cerul se va cobora la tine!

Te port mereu in rugaciuni,
pentru sufletul minunat care il detii,
pentru lacrimile intalnite pe obrazul tau,
pentru lupta in are te afli, in toi...
pentru toate acestea si mult mai mult...
nu stiu cum... nici cand... dar astept Biruinta!
CRED!


luni, 29 august 2011

Real



"Ce înseamna REAL?” Întreabã Iepurasul, într-o zi când stãteau împreunã lângã panoul infirmeriei, înainte ca bunica sã vinã si sã facã ordine în camerã.

"Înseamnã sã ai un mâner si ceva ce face zgomot înãuntrul tãu?

"A fi REAL, nu are legãturã cu felul în care ai fost fãcut." îi rãspunse Calul din piele. "Are legãturã cu ceea ce ti se întâmplã. Când un copil te iubeste mult, mult timp, atunci devii REAL."

Doare?” întrebă Iepurașul.

”Uneori” răspunse Calul din piele, pentru că mereu spunea adevărul. ”Dar, când ești REAL, nu-ți mai pasă că ești rănit.”

”Se întâmplă tot dintr-o dată, ca și când ești gata să explodezi, întrebă Iepurașul, sau se întâmplă puțin câte puțin?”

”Nu se întâmplă dintr-o dată” răspunse Calul din piele, ”Devii. Durează mult timp. De aceea acest lucru nu se întâmplă des pentru cei care se rup ușor, sau au margini tăioase, sau care trebuie să fie păstrați cu grijă. În general, când deja ai devenit REAL, aproape nu mai ai păr de atâta strâns în brațe, ochii îți cad, toate încheieturile sunt gata să se rupă și ești foarte uzat. Dar aceste lucruri nu mai contează deloc, pentru că odată ce ai devenit REAL nu mai poți fi urât, decât pentru oamenii care nu înțeleg.”

Din cartea Velveteen Rabbit – de Margery Williams

sâmbătă, 27 august 2011

Gândul de-a scrie-o carte


Mã tot întreb unde exist eu, dacã nu aici?
Unde pot sã râd dacã nu acolo unde mã-ntâlneşte fericirea?
Când sã rostesc ce simt, dacã nu acum?
Cum sã mã descopãr pe mine însumi, dacã nu astfel?

Mã tot gândesc dacã se meritã sã aştern toate gândurile ce-mi cutreierã mintea, în rânduri adunate, unele lângã altele, între douã coperţi. Poate idea pare prea îndrãzneaţã pentru unii şi prea pesimistã pentru altii.
Poate vor crede... sau nu.

Mã tot întreb dacã voi reuşi sã trec peste piedici si oameni transformaţi în pietre, aşezând punctul de la sfârşit, pecetluind apoi mãnunchiul de foi.
Privindu-l în fiecare dimineaţã pânã când într-o zi îi voi da drumul sã zboare spre alte suflete, spre alte inimi, spre alţi ochii....

Mã tot gândesc dacã amestecul de sentimente şi trãiri va fi dulce... sau amar.
Parcã aş vrea puţin din fiecare... şi îmi doresc realitãţi, sinceritãţi şi adevãr... Da!
Tot ce voi scrie va fi real. Într-un loc, undeva, într-o zi, dintr-o oarecare epocã, un oarecare suflet a cunoscut vibraţiile acelei întâmplãri.

Aş vrea astfel, sã cuprind între douã coperţi milioane de trãiri, de gânduri şi persoane, ce poate în viaţa de zi cu zi nu s-au cunoscut sau nici mãcar nu au respirat acelaş mileniu, dar totusi se-ntâlnesc şi le prezintã rândurile ce le scriu.

Oare voi reuşi sã nu împart cu voi nimic, pânã la sfârşit?

Mã tot gandesc...
Mã tot întreb...
Aş vrea...
Dar voi?


vineri, 26 august 2011

Carte... sfaturi...

"Femeia care stie sa astepte"

Cartea care m-a invatat, in tot acest timp de "tacere", sa astept in rabdare, multumire si credinciosie... bucurandu-ma de El deplin!
O recomand cu toata dragostea, atat fetelor care impartasesc aceleasi asteptari cu mine, cat s baietilor...
Exista secrete, care va pot folosi mult si voua!

Daca ve-ti reusi sa o gasiti ( la orice librarie crestina ), si o cititi, m-as bucura sa impartasiti cu mine invataturile primite, prin lectura ei.

pana atunci...
eu ma hranesc cu El...
in asteptare,
de aceea voi scrie mai rar aici...
e timpul care ma poate ajuta la apropierea de Vesnicie...
Dragostea sa va fie motto-ul vietii!

joi, 25 august 2011

Am sã te aştept....

Am sã te-aştept pe drumul dinspre lume,
pe drumul dinspre cer am sã te-aştept,
pe cele neumblate, pe cele fãrã nume,
pe cele ce unesc, pe cele ce vin drept..

Am sa te-aştept în poarta de iubire,
ca noaptea ce-şi aşteaptã luna
tu sã-mi rãsari din vreo nemãrginire,
cu-aceiaşi paşi cereşti dintotdeauna,

Am sã te-aştept iubitul meu,
am sã te-aştept...

Am sã te-aştept cu "Bunã dimineaţa",
cu somn frumos mereu am sã te-aştept...
Dragul de tine nu se mai dezvaţã,
se face lacrimã si dor în piept...

dar eu... am sã te-aştept mereu,
am sã te-aştept...

Am sã te-aştept cât râul n-o sã ştie,
cât încã munţii n'ar avea habar,
şi inima şi-ar face poezie,
şi poezia aşteptare iar,
dar eu...
am sã te-aştept ...

Pãdurile-ar pãli, fântânile-ar seca
dar eu.. am sã te-aştept
Uitat ca pe o carte-n mânã undeva,
sfârşit de timp şi frânt de ne-nţeles...

Am sã te-aştept iubirea mea,
am sã te-aştept...



- autor necunoscut -

De ce merită să aştepţi?

- dragostea adevărată înseamnă cu mult mai mult decât o porţie de sentimente şi un contact sexual. Ea se dezvoltă dintr-o relaţie de prietenie reală bazată pe respect autentic şi dedicare totală.
- viaţa sexuală ajunge desăvârşită numai în relaţia de căsnicie lipsită de comparaţii şi suspiciuni
- este singura protecţie sigură faţă de boli cu transmitere sexuală, inclusiv SIDA

- este singura protecţie sigură faţă de sarcină sau avort

- este singura protecţie reală pentru inima ta
- numele tău nu va fi „aia...” sau „ăla...”
- trupul tău curat şi neatins este prea preţios pentru a fi aruncat
- îţi vei păstra o relaţie autentică cu părinţii tăi în cea mai critică perioadă a vieţii umane: adolescenţa
- vei putea într-o zi să te uiţi în ochii soţului/soţiei tale şi să-i spui: „Te-am iubit înainte să te cunosc !”

sursa: http://www.asteapta.ro

miercuri, 24 august 2011

Barbatii sunt pur si simplu mai fericiti...

Numele tău de familie rămâne neschimbat.
Garajul este al tău pe de-a-ntregul.
Planurile de nuntă se rezolvă de la sine.
Ciocolata este doar o altă gustare...
Poţi să devii preşedinte.
Niciodată nu poţi să fii gravid.
Poţi purta un tricou alb într-un parc acvatic.
Poţi SĂ NU porţi nici un tricou într-un parc acvatic.
Mecanicii de automobile îţi spun adevărul.
Lumea întreagă este toaleta ta. Niciodată nu trebuie să conduci până la o
altă staţie de benzină ca să cauţi o toaletă deoarece aceasta în care eşti
este prea scârboasă.
Nu trebuie să te opreşti să te gândeşti înspre ce parte trebuie să învârţi
o piuliţă sau un şurub.
Acelaşi loc de muncă, salar mai mare.
Ridurile adaugă caracter.
Rochia de mireasă - $5000. Închirierea unui frac - $100.
Oamenii nu se holbează niciodată la pieptul tău atunci când vorbeşti cu ei..
De la tine se aşteaptă practic să mai scapi ocazional "câte un sunet" bine
armonizat...
Pantofii noi nu taie, jenează sau mutilează piciorul.
O singură dispoziţie sufletească mereu.
Conversaţiile telefonice se termină în exact 30 de secunde.
Ştii tot felul de lucruri despre tancuri.
O vacanţă de cinci zile necesită o singură valiză.
Poţi să-ţi deschizi toate borcanele.
Eşti copleşit cu laude pentru cel mai mic act de gândire.
Dacă cineva uită să te invite, el sau ea mai poate încă fi prietenul tău.
Lenjeria intimă costă $8.95 trei perechi.
Trei perechi de pantofi sunt mai mult decât suficiente..
Nu ai aproape niciodată probleme cu cureluşa de pantof în public.
Nu eşti capabil să vezi cute pe hainele tale.
Totul de pe faţa ta rămâne în culoarea originală...
Aceaşi freză ţine ani de zile, poate chiar decade.
Trebuie să-ţi razi doar faţa şi gâtul.
Te poţi juca cu jucării toată viaţa ta.
Burta de obicei îţi ascunde şoldurile mari.
Un portofel şi o pereche de pantofi de o singură culoare pentru toate
sezoanele.
Poţi purta pantaloni scurţi, indiferent de cum îţi arată picioarele.
Poţi să-ţi "faci" unghiile cu un briceag.
Ai libera alegere privitor la a-ţi lăsa mustaţă.....
Poţi să faci cumpărăturile de Crăciun pentru 25 de rude în ziua de 24
decembrie în 25 de minute.


Nu-i de mirare că bărbaţii sunt mai fericiţi.

marți, 23 august 2011

Scrisoarea ...

Sunt o scrisoare care urmeaza a fi scrisa.
Sunt entuziasmata, abia astept sa vad despre ce scrie.
Cuvintele care se aseaza acum pe mine imi induc o senzatie foarte placuta. Ca un masaj, ca atunci cand iti sunt scrise cuvinte frumoase pe corp cu degetul.

Sper sa fie ceva frumos. Sa-ti doresti sa fii in locul celor doi, si nu sa te identifici cu problemele lor...
Vreau sa fiu fericita pentru fericirea lor.
Si acum cand sunt scrisa, si atunci cand sunt deschisa si citita.

Si mai ales imi place cand sunt scoasa din sertar si recitita. Ador sa fiu recitita! Si sper sa nu mi se intample niciodata sa fiu rupta si aruncata la cos. Insa nu cred ca va fi cazul acum.
Ochii sai nu ma tradeaza, cu siguranta voi fi o scrisoare de dragoste.

luni, 22 august 2011

Cerinta mea ...

Stii c-ai cerut lucrul cel mai scump
Facut vreodata de mana DOMNULUI ?

Inima unei femei, viata unei femei
Si dragostea minunata a ei.
Stii c-ai cerut un lucru nepretuit
Asa cum copilul cere o jucarie ?

Pretinzand un lucru pentru care altii au murit.
Cu indrazneala nesabuita a unui baiat.
Mi-ai prescris ce trebuie sa fac,
M-ai cercetat ca un barbat.
Acum stai si tu la poarta sufletului meu de femeie pana cand am sa te cercetez si eu.

Vrei ca mancarea sa-ti fie calda oricand,
Sosetele si camasa sa-ti fie curate,
Eu vreau ca inima ta sa fie limpede ca stelele.
Iar sufletul tau curat ca Cerul.

Tie-ti trebuie o bucatareasa sa-ti gateasca, mie-mi trebuie ceva mult mai important;
Tu vrei o croitoreasa- Eu caut un barbat si-un rege.
Un rege peste tara numita "CAMIN"
Si-un barbat la care Dumnezeu l-a creat, sa se uite ca-n prima zi si sa zica:...

"E foarte bun"
Eu sunt tanara si frumoasa, dar intr-o zi bujorii din obraji s-or ofili.
O sa ma mai iubesti si printre frunzele ingalbenite, cum m-ai iubit printre florile de mai ?

Ti-e inima ocean limpede si puternic,... unde-mi pot trimite corabiile?
O femeie care iubeste afla rai si iad in ziua cand se casatoreste.
Iti cer tot ce-i maret si adevarat, tot ce inseamna un barbat;
Daca asta-mi vei da, toata viata mea....voi fi si voi face ce-mi ceri.
De nu, e simplu sa afli, platind putin o bucatareasa si-o spalatoreasaDar inima unei femei si viata unei femei...nu se castiga astfel.

Doamne,el trebuie sa fie atat de inalt, incat si atunci cand sta in genunchi sa ajunga la Cer.Umerii lui trebuie sa fie suficienti de lati pentru a purta povara unei familii. Buzele
sale trebuie sa fie destul puternice pentru a zambi, suficient de ferme pentru a spune "nu" si suficient de moi pentru a saruta.

Dragostea lui trebuie sa fie atat de adanca incat sa fie ancorata in Cristos si atat de larga pentru a cuprinde o intreaga lume pierduta. Trebuie sa fie suficient de activ pentru a castiga suflete,atat de mare pe cat de bland, atat de maret pe cat de plin de gingasie, iar bratele lui trebuie sa fie suficient de puternice pentru a purta un copil.!

duminică, 21 august 2011

UN te rog, de 10 ori

1- Te rog să ne facem obicei, din primele zile: să ne trezim dimineaţa, în aşa fel, încât întâmpinaţi de roua zorilor să citim împreună un Psalm... iar seara, trecând peste oboseală şi frământări, să ne găsească Dumnezeu legaţi în duh, pe genunchi...
Să nu lipsească părtăşia noastră cu El. - Funia împletită în trei, mai tare e.
2-Te rog, duminica să nu lucrezi niciodată. El se îngrijeşte de cei ce-L iubesc. Să fie zi pusă de-oparte pentru Domnul nostru, ca semn de mulţumire veşnică, pentru credincioşia Lui.

3-Te rog, să nu mă critici niciodată în public. Indiferent cât de neînţelept aş actua sau vorbi. Eu promit să gândesc fiecare cuvânt înainte de-al rostii,dar dacă se întâmplă să greşesc, păstrează mustrarea pentru când vom fii doar noi. Promit să ascult totul şi în tot de tine, ştiind că o faci din dragoste.

4-Te rog, să nu uiţi niciodată aniversarea noastră. Rişti să mă vezi supărată următoarele 5 zile, apoi să-ţi amintesc următoarele 11 luni de greşeala "gravă" pe care ai făcut-o.

5-Te rog, să-ţi rezervi o zi pe săptămână doar pentru noi doi( uneori şi una la două săptămâni, cât timp nu devine obicei ). Fie că vom sta acasă, în sofa, în faţa televizorului cu vasul de floricele sau citind o carte, fie că vom ieşi în oraş sau prin împrejurimi. Să fie o zi doar pentru noi, şisănătatea relaţiei noastre.

6-Te rog să nu uiţi, că micile detalii mă surprind mai mult decât cadourile sau atenţiile costisitoare.

7-Te rog să mă îmbrăţişezi zilnic, pentru a putea creşte frumos.

8-Te rog să nu uiţi să taci, când mă vei vedea prea supărată în urma greşelilor mele. Aşteaptă cel putin 20 de minute, înainte să-mi adresezi cuvinte de mustrare, eu oricum, voi ştii că ai deptate chiar dacă pe moment orgoliul ocupă prea mult pentru a face loc unui gram de sinceritate.

9-Te rog să nu renunţi niciodată. Dacă mă vei vedea descurajată, indiferent cât de grea şi imposibilă ar fii situaţia, tu să mă privesti în aşa fel, încât să văd în licărirea ochilor tăi, dragostea Lui, şi astfel, simţind-o lângă mine să prind curaj, să sper din nou...
Aminteşte-ţi că ai primit putere de Sus, pentru a-mi linişti tulburarea frunţii.


10-Te rog să ai grijă de iubirea noastră... să mă ajuţi, şi împreună să învăţăm să ne dezlipim de lume, iar Infinitul ne va înălţa până vom sta îmbrăţişaţi cu Soarele! Să mă ţii mereu de mână, chiar dacă lumea nu va vedea totdeauna.
------------------------------------------------------------------------------

Nimeni pe pământ nu va ştii să mă iubească atât de frumos cum vei ştii tu...

Vei fi unic în seriozitate, în jocuri, atunci când râzi sau când vei strânge flori... atunci când zâmbeşti sau când vei sta tăcut...

Toate luminile pământului nu vor putea întrece Lumina venită prin tine de la Cer...


Vor exista voci care vor încerca să mă strige înapoi...
vor fi glasuri pe care nu le voi recunoaşte, dar care uneori vor avea putere asupra fiinţei mele slabe...
de aceea, când vei fii lângă mine, te rog să te ridici deasupra vocii ce mă strigă...
Căci puterea vine de Sus.. mereu de Sus!

p.s: “dă-mi bătaia ta de aripă şi eu îţi voi da bătaia mea de aripă...
vom fi un întreg destinat înălţării”

sâmbătă, 20 august 2011

ştiu :)

va fi toamnă..
când ne vom întâlni pentru prima dată, va fi toamnă...
de unde ştiu asta?
Nu ştiu, dar Cred... :)
pentru că iubesc toamna...
în mijlocul naturii care se schimbă, voi primi cadoul Cerului, pe tine,
care-mi va schimba singurătatea pentru totdeauna.

ştii?
Cerul nostru va fii mereu plin de stele...
de unde ştiu asta?
... m-am rugat pentru noi, pentru un "el" care să iubescă Veşnicia...
iar Veşnicia e sus...
sus sunt stele...
E o rugăciune după inima Lui aşa că de acest fapt sunt sigură..
vom avea stele chiar şi-n furtună.


şi.... mai trebuie să ştii ceva... :)
perdeaua din camera de zi, va fi de culoare mov :)
de unde mai ştiu şi pe asta?
pentru că mă voi ocupa eu însumi să o cumpăr :P


Acum mi-e destul cât ştiu :)
restul, ne v-a surprinde El,
în fiecare zi, la fiecare răsărit ... :)
asta ştiu sigur !

vineri, 19 august 2011

Dragul meu ...



Căutăm lumina născută din aceeaşi stea...
Tânjim după căldura aceluiaş soare...
Vrem să potrivim petalele aceleiaşi flori...
Urmărim umbra celuiaşi porumbel în zbor...
Zâmbim în acelaşi timp, chiar dacă pe diferite margini de pământ...
Visăm aceleaşi vise, chiar dacă în nopţi diferite...
Credem în acelaş mister Dumnezeiesc...
Iubim aceeaşi carte, care am citit-o şi recitit-o... şi prin care sufletele noastre au fost zidite, chiar dacă noi, nici măcar nu ne gândeam la asemănarea care există între ele...
Cu siguranţă, urmele paşilor noştri s-au suprapus într-un loc anume, pe unde tu ai trecut înaintea mea cu zile, luni sau poate ani...
Am plâns la acelaş film, chiar dacă eu, poate l-am vazut cu mult înainte de-al vedea tu... sau invers...
Am scris acelaş cuvânt, cel puţin odată...
sau am privit aceeaşi imagine de mii de ori împreună, fără să ştim...
Cu siguranţă, s-a întâmplat, cel putin odată, s-ascultăm acelaş cântec sau acelaşi vers, derulat a nu ştiu´câta´oară...
Poate am căutat acelaş cadou, într-o zi târzie de decembrie...
sau poate am găsit acelaş lucru, fără să ştim unul de altul...
Poate am trăit aceleaşi experienţe...
sau am simţit aceleaşi dureri...
Unele amăgiri, cu siguranţă au fost asemănătoare... sau identice...

Povestea ta a fost scrisă peste povestea mea, de aceea se potrivesc atât de bine ...fiindcă poartă semnătura aceluiaş Autor.

Avem atât de multe în comun... am trăit atât de multe momente asemănătoare şi atât de multe dureri identice, încât nu poate fi o greşeală sau o simplă coincidenţă...
Au fost atât de bine ţesute visele noastre împreună, şi iubim atât de perfect aceeaşi stea...
cu toate că nu ne cunoaştem încă.

Când te voi cunoaşte cu adevărat, faţă în faţă, îţi voi da să citeşti aceste randuri... (dacă nu cumva le-ai citit acum, aici, azi... Dacă ai citit, vei reciti.)
Le voi păstra până atunci, că să vezi că te-am iubit încă înainte de-a ne întâlni.
Recunosc... au fost momente în care credincioşia mea faţă de tine a rămas în umbră, dar m-am ridicat din nou, şi astfel de momente "umbrite", au dat aripi şi curaj iubirii ... să se înalte.
Astăzi, te aştept... adâncită în amintirea şi visarea lucrurilor pe care le facem împreună chiar dacă nu ne cunoaştem... încă !...

Te aştept!
Ce-mi doresc, e să mă aştepţi şi tu,
măcar la fel de mult cum te aştept eu...

joi, 18 august 2011

visele mele Nu dăunează sănătăţii voastre


Am găsit această melodie tocmai azi, când mă rugam şi mă gândeam la el din nou.
Am împărtăşit cu voi,unele scrisori păstrate pentru atunci când îl voi întâlni.
Nu o fac pentru a vă impresiona, nici pentru a poza în faţa voastră ca o "sfântă" ce aşteaptă cu credincioşie...
Impart cu voi din ceea ce sunt şi din trăirile mele sincere, pentru că fiecare zi se stinge cu speranţa, ca în viitor, când visele se vor împlini, să fiu tot aici, împărtăşind cu voi bucuria împlinirii.
Imi doresc, povestea mea să fie exemplul unei poveşti scrise de Cer... şi ca să-mi fie fericirea întreagă, încep cu începutul.. iar începutul a tot ce va veni, sunt aceste scrisori şi momente în care îi simt lipsa mai mult ca niciodată, sau pur şi simplu îmi doresc să-i spun un "te iubesc".
Am auzit multe comentarii pe tema aceasta.
Cei care încă mai sperăm într-o poveste de dragoste de genul acesta,suntem categorizaţi de visători, sau ... absurzi, total înafara realităţii de azi.

Nu contează ce cred unii... :)
Eu sunt o visătoare, şi ce?
Nu dăunează sănătăţii voastre visele mele.
Iar când voi primi răspuns la toate rugăciunile cu privire la el... atunci vă voi scrie aici, cu speranţa că-mi ve-ţi răspunde sincer...

"Toate lucrurile lucrează, spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu!"
Aceste cuvinte-mi sunt de´ajuns. :)






Dragul meu, ştii că te aştept
... şi visez să te-ntâlnesc sub privirea ochilor Lui.
Aştept prima noastră întâlnire,când privirile vor rosti cuvinte fără sunete...

Dragul meu, ştii că înalţ rugăciuni pentru tine,
şi aproape zilnic gândurile mele i-au forma unor mâini ridicate spre Cer.
Intre noi, secretul adevăratei poveşti, este El...
Iubirea Lui se va reflecta în ochii mei,în ochii tăi, pentru totdeauna indiferent de anotimp.

Pentru că te aştept
Te port în rugăciuni...
Cu speranţa că şi tu, acum, acolo unde eşti, aştepţi minunea Lui.
Cu credincioşie!

Dragul meu,
ştii că totul pentru mine înseamnă "noi"
şi pentru tine ştiu că e la fel.
Aşa va fi pentru totdeauna.
Vom fi ai noştrii şi împreună ai Lui
şi nimic nu ne va despărţi,
nici chiar moartea
Pentru că-n cine trăieşte Isus, Fiul, nu mai cunoaşte întunericul.
Deci vom trăi aici şi dincolo de timp, împreună, pentru totdeauna.

Până se va întâmpla minunea să te-ntâlnesc,
aştept în credincioşie...
ştiu că şi tu vei aştepta la fel.

Orice om este plin de greşeli,
aşa că nici tu , nici eu nu suntem perfecţi,
dar există iertare la El şi o a doua şansă
atunci cum nu aş putea şi eu să nu iert?
Te aştept cu credincioşie,
Dragul meu,
ştiind că şi tu vei face la fel.

Toate rugăciunile pentru noi, poartă ecoul speranţei,
că într-o zi... sau poate într-o seară, te voi întâlni...
şi atunci va fi pentru totdeauna, sub privirea Ochilor Lui...
Noi doi, iar secretul nostru va fi însuşi Isus,
iar dragostea se va transforma în povestea Iubirii Lui, pentru generaţia tristă în care repiră fiinţele noastre, desenând un zâmbet real de la un capăt la celălalt de Pământ.

miercuri, 17 august 2011

O scrisoare de dragoste pierdută... şi găsită


El este răscumpărarea greşelilor de până acum şi recunoştinţa faptelor bune.
El este singurul răspuns a cărui întrebare sunt.
El este puternic, demn şi înţelept.
El are buzele, mâinile şi trupul făcut după forma fiinţei mele, pentru că el este singura mea casă.
El va lupta alături de mine, până la sfârşit... va câştiga întotdeauna.
El va construi lângă mine viitorul şi va reconstrui trecutul.
El este singurul om la care mă voi întoarce neîncetat şi pe care am să-l astept cu nerăbdarea zilei de ieri.
El este cel pentru care aş putea să renunţ la tot ca să înţeleagă cat de mult pot să iubesc, dar nu-mi va cere asta niciodată, pentru că este El.
El este cel care va ştii ce gândesc, cum simt şi de ce sunt.
El nu stie ce e indiferenţa, teama sau răzbunarea.
El nu mă va lăsa niciodată să plec iar eu am să-i demonstrez că singurătatea e o glumă proastă.
El mă va contrazice atunci când îmi susţin nedreptatea, va fii mai agil decât mine şi mă va lăsa în nebunia-mi femeiască să-i admir puterea.
El va crede în mine iar eu îl voi susţine orbeşte.
El va considera orgoliul meu amuzant şi copilăros dar îl va accepta iar eu voi învăţa de la el că în dragoste nu e loc de orgoliu.
El este cel care va opri lumea din loc pentru mine şi o va ţine aşa până când voi hotărâ ce e mai bine pentru amândoi şi va face asta pentru că alegerea mea este şi alegerea noastră.
El este cel pentru care am învăţat să iubesc iar eu sunt pentru el cel mai de preţ dar.
El există aici şi acum, doar că ochii mei încă n-au învăţat să-l vadă. Mă aşteaptă aşa cum îl astept şi eu, doar că mai trebuie să ne rănim puţin sufletele ca să ne putem odihni unul în braţele celuilalt o viaţă întreagă.


p.s: Hey "El-lule" te aştept ...

marți, 16 august 2011

E posibil să-l iubeşti, înainte să-l cunoşti?


Da !


Am decis să scriu din nou.
Au fost mulţi, care m-au considerat prea transparentă în expresarea sentimentelor mele. Am observat că există oameni care nu înţeleg cuvintele sufetului...
Ei există nu pentru a crede ci pentru a pune la îndoială...
De aceea scriu acum...

Puţini mai ştiu să iubească
şi mult mai puţini vor să înveţe a iubi înainte de a se întâlni cu exteriorul.
E mult mai important să iubeşti interiorul!
Defapt, e tot ce contează pentru a-ţi deschide drumul spre fericire, iar dacă nu poţi să iubeşti până nu vezi... înseamnă că nu ai încredere suficientă în Dumnezeu.El îţi va aduce persoana special pregătită, pentru a umple golurile şi eşecurile tale, iar tu vei fi alături de ea pentru a umple golurile şi greşelile ei.

Dacă încă te mai întrebi cum ai putea să iubeşti o persoană pe care nu o cunoşti... imaginează-ţi că e îngerul care stă la dreapta lui Dumnezeu.
Dacă ai reuşit să-l iubeşti pe Creatorul universului îţi va fi uşor să-l iubeşti pe cel pe care încă nu-l cunoşti faţă în faţă.
La vremea lui, îl vei cunoaşte!
Trebuie să crezi că există... iar pentru aceasta, trebuie să te bazezi pe ceea ce Dumnezeu însuşi modelează cu mâinile Lui pentru a-ţi oferi.
Dacă încă nu l-ai cunoscut, înseamnă că se lucrează atât la sufletul lui / ei , cât şi la al tău.
Pentru a se complecta două piese, trebuie să coincidă forma uneia cu golul celeilalte... iar pentru aceasta, e nevoie de şlefuire şi zdrobire...
**

Doamne, ştiu că dragostea nu va pierii niciodată... dar credinţa moare cu fiecare zi, tot mai mult...
Fă să regăsească încrederea în Tine ,cei ce au pierdut-o...
Ajută necredinţei noastre, Tată!

Eu
îl iubesc pentru că
el e mai mult decât un frate pentru mine...
îl iubesc pentru că
ştiu, că-mi va fi mai mult ca oricine, prietenul cel mai bun....
îl iubesc pentru că,
la fiecare răsărit, adaug o fărâmă de dragoste, ce nu o pot oferi altora, decât lui...
îl iubesc pentru că
el va fi ajutorul meu cel mai potrivit...
îl iubesc pentru că
simt rugăciunile lui când ne întâlnim pe genunchi sub strălucirea astrelor, fără să ştim.
îl iubesc pentru că
altfel nu-mi pot explica dragostea ce-o port în mine, care mă inspiră...
îl iubesc pentru că
sunt total convinsă de ceea ce Dumnezeu, Autorul dragostei perfecte, pregăteşte chiar acum pentru noi doi, pentru că am ales să îl cred pe cuvânt!
îl iubesc pentru că
îl aştept...
îl iubesc pentru că
ştiu sigur că el există undeva...
îl iubesc pentru că
într-o zi îi va striga inima de fericire să afle că-l iubeam înainte de-al cunoaşte...
îl iubesc pentru că
el va face drumul meu mai uşor, mai senin...
îl iubesc pentru că
nimeni nu l-a putut înlocui şi nimeni nu o va face...
îl iubesc pentru că
păstrez scrisori de dragoste, scrise în nopţile de dor, pentru atunci când îl voi întâlni...
îl iubesc pentru că
el va înţelege clar şi răspicat tulburarea sufletului meu, şi va primi capacitatea necesară pentru a găsi soluţii...
îl iubesc pentru că
am motive de-al iubi...
... şi pur-şi-simplu îl iubesc...
fără "pentru că" :)

luni, 15 august 2011

Pentru voi... prieteni !


Când spui prieten spui o parte a sufletului tău pentru că prietenul este cel care îţi cunoaşte tainele şi nu te judecă pentru momentele în care eşti nesigur...
prietenul îţi oferă un cuvânt de încurajare.

Când spui prieten spui o parte a viselor tale pentru ca prietenul este acela care visează împreună cu tine, iar atunci când toate porţile s-au închis şi visele tale par să rămână doar atât... vise,
el este cel care găseşte modul de a le transforma în împliniri.

Când spui prieten spui o lacrimă ce curge pentru durere,
un zâmbet ce te întâmpină în urma reuşitei tale,
spui emoţie pentru încercarea prin care treci,
spui un genunchi plecat în rugăciune atunci când oamenii nu mai au răspuns pentru întrebările tale.

Când spui prieten gândul tău se îndreaptă spre Dumnezeu care nu te lasă niciodată fară cineva căruia să-i poţi spune prieten!

”Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” (Proverbe 17:17)

luni, 8 august 2011

La multi Ani!

Azi, e o zi diferita.
Sublim, se aude melodia fredonata de-o voce, care ani in rand... am ascultat..
a-ti ascultat...
indragim...
si apreciem...
In timp ce ascult vocea cantand, scriu sufletului...

Sa ai parte de cele mai cristaline lacrimi.... mai mult decat de zambete fortate, pentru ca lacrimile se prefac in nestemate,
pe cand zambetele... se pierd in ceata grijilor, de-a lungul vietii...

Toate gandurile sa-ti fie inundate de vibratiile Cerului... pentru ca doar Cerul sa se coboare peste fiinta din tine...

Visele tale, visele sa-ti fie spulberate si stranse intr-un morman la margini de drum, si astfel, mereu, cand iti vei intoarce privirea incarcata de dezamagire si tristete,
sa-ti aminteasca ramasitele viselor ce-au fost candva, ca valoare nu are nimic ce inima omului poate gandi sau crea.. ca tot de poate face deosebit un om real, este increderea neclintita pe margini de Vise Dumnezeiesti!

Sa-ti bata inima la fel, pe ritm de cant ingeresc...
Sa-ti fie ochii ridicati spre Cer, chiar de-ar sta un zid de nori intre privirea ta si Lumina Lui...
Sa canti....
sa canti cu ingerii ce-I stau pe genunchi...

Stiu ca fericirea ta e sa stai ca Ioan, la pieptul Lui...
Stiu ca te multumesti doar cu o Vesnicie, astfel...
De aceea.. ce-ti doresc eu... nu e mai mult pamantesc ....

Anii ce-au fost... si ce vor veni... sa-ti stea marturie, in fata cerului...
Poarta-ti Lumina! ....

La multi Ani... din nou... Chris :)
Aroma de Lumina, intr-o zi.. Diferita... iti dorim.

semneaza Transparentii :)
<>< te iubim --------------------------------------------------------------------- p.s: mama iti transmite si ea binecuvantari... si ce scrie mai jos :) Tu vesnic tanar vei ramane Chiar daca trece viata ta Caci tineretea ce-i in tine, Numai Cristos ti-o poate da. Tu vesnic tanar vei ramane, Chiar daca tamplele-ti albesc. Caci tineretea ce e-n tine Este un dar Dumnezeiesc. Tu vesnic tanar vei ramane Chiar si baston de vei purta Mereu un zambet zigomatic Va aparea pe fata ta. Si astfel, tanar si ferice Si-n VEsnicie-o sa pasesti Ca-n viata asta pamanteana Frumos stiuta-i sa traiesti.... si sa imbatranesti....
[ cu respect, Mariana Trinca ]

sâmbătă, 6 august 2011

Pentru Adelina Halmajan


Multumesc pentru cuvintele frumoase, mereu adresate la timpul potrivit.
Multumesc pentru cantarile aranjate in asa fel, incat sa-mi vorbeasca, atunci cand cel mai mult duc lipsa...
Multumesc pentru sensibilitatea sufletului tau,
pentru liniste,
si poduri ridicate.
Sa nu uiti, ca dincolo de oamenii posomorati, exista El.. mereu gata sa ofere inviorare.
Dincolo de ochii judecatori, exista El... gata sa iubeasca si sa ierte.
Dincolo de buzele pline de moarte, exista El... Cel ce readuce la viata.
Dincolo de frig si brate de gheata, stau larg deschise bratele calde de-atata sange sfant scurs printre cuie... din iubire

Cand oamenii te vor dezamagi, exista El... prietenul nadejdii
Cand ei te vor prigoni, te-asteapta, dincolo de ploaia de pietre, El... cu petale de trandafir
Cand pamantul te va atrage spre el ca un iman si te vor inconjura ziduri inalte de ignoranta... nu uita ca El darama, cantand, cetati si dusmanii ti face prieteni.
Cand toate marile se vor napusti asupra ta, sa nu uiti ca El, si nimeni altul, nu a mai croit drum prin adancuri; deci poate!

El cunoaste sufletul fraged,
si lacrimile uscate de plans...
si urmele pietrelor in carne,
si franturile de aripi in vant.
Ramai langa El... cu sufletul tare, si zambet.... iubind...
si umbland prin mijloc de foc, cantand...
pentru aripi noi...
pentru aripi din raze de soare.

vineri, 5 august 2011

"Unchiule Piersic"

Azi, am gasit acest video...
Mi-am amintit de chipul mereu zambitor, al actorului roman...
acestui mare actor roman...
Florin Piersic.

Imi amintesc cum radeam cu lacrimi la filmele lui in alb-negru.
Sau cum plangeam...
asa cum am lacrimat si azi, dupa atatia ani, privind si ascultand versurile melancolice, expresate pe chipul lui, atat de tragic...
Il stiam mereu tanar, mereu pus pe glume... mereu zambind...

Tot intorcand imagini, din trecut, mi-am amintit de zilele in care cabana lui era deschisa pentru noi, copii neastamparati (cum ne spunea dansu´)...
si parca simt si acum gustul corcoduselor din curtea marelui actor roman.

Nu stiu daca iti mai amintesti, "unchiule Piersic",
de glumele pe care le spuneam, doar ca sa te suparam, cand nu vroiai (doar ca sa ne provoci la joaca) sa imparti cu noi, putinele piersici, inca necoapte din singurul pom crescut in fata casei tale.
Mai rad si azi, un ras stins...
cand imi amintesc de cainele dumitale (acela negru si mare, cu urechi ascutite, si coada pufoasa...)
Prima intalnire cu el, a fost memorabila.
Dumneata nu erai acasa, si nu stiu cum, catarata pe butucul unei banci inca neterminate, am reusit sa deschid poarta inalta, de lemn de stejar.
Bucuroasa, am lasat-o larg deschisa si am asteptat...
Acolo, in pragul curtii pe jumatate inverzita (era inceput de primavara),
ascultam doar sunetul somesului cum trecea prin munti, si pasarile din padurea apropiata... si glasul copiilor de la o cabana indepartata...

Stiam ca mama mi-a amintit sa nu deranjez un om asa important ca dumneata, si cu atat mai mult, sa nu indraznesc, daca nu esti prin preajma casei.

Acum, stateam in fata portii, deja deschise... privind corcodusul cu fructe mici si verzi inca.
Al doilea pas, facut in interiorul curtii, a rupt o creanga uscata, cu un sunet scurt.
Suficient, cat sa trezeasca pazitorul negru...(iarta-ma dar, nu-i mai stiu numele ).
L-am auzit alergand, din spatele casei.
Cand ochii nostri s-au intalnit, a scapat un latrat fioros.
Nu stiu cum, nici cand, dar am smucit poarta se stejar, inalta, si dintr-un salt, uitand definitiv de corcodus, cu respiratia taiata, eram deja in drumul neasfaltat, cu un picior intr-o balta.
Cred ca din cauza loviturii, s-a intors incuietoarea, blocand poarta.
Cainele a sarit furios, ii puteam auzi ghearele si maraitul, dar eu respiram, jumatate plouata, de norocul care mi-a zambit in acea dupa-masa de inceput de primavara, cand doar un lemn de stejar mai despartea ochii mei de ochii animalului infuriat.

Mai tarziu, ne-am imprietenit, ar de la distanta.
Si ai impartit apoi cu noi, si doua piersici, si o mana mare de corcoduse rosii.

Imi amintesc cu drag, de tine "unchiule Piersic"...
si azi, ascultandu-te vorbind despre repetabila povara, nu stiu de ce,
dar am simtit cum vocea dumnitale, se transforma in vocea parintilor ...
acei parinti care nu mai au loc de atatia copiii...

Te imbratiseaza,
o copila de´a dumnitale (de peste hotare acum)...
de pe vremea-n care imparteai o mana de corcoduse rosii, razand de neastampararea mea, in apropierea casutei din valea somesului, pe taramurile dragi ale Clujului...

"Unchiule Piersic" esti, parinte de fii!:)

joi, 4 august 2011

Pentru Daniel Manlup


Te-am întrebat cum ţi-e sufletul... şi răspunsul tău a fost:
"Adevărul e că, după cele întâmplate, am avut un moment de cădere, dar cu ajutorul lui Dumnezeu mă ridic încetul cu încetul! Nu am fost niciodată omul perfect, dar cât va sta în posibilitatea mea, voi încerca să stau la Picioarele Domnului."

M-a cutremurat răspunsul tău.
După atâţia ani, încă mai găseam fărâme din acel Daniel pe care îl cunoscusem...
Credinţa ta continua să fie acolo... mereu prezent în gândurile tale, Dumnezeu!
M-ai uimit acum mai bine de 5 ani, când mi-ai explicat ce înseamnă numele tău ( Daniel ), cine a fost Daniel ( omul după inima lui Dumnezeu ).
Cunoşteai totul despre cel căruia îi purtai numele... un adevărat erou al Cerului![ pe vremea aceea, copil fiind, nu eram adâncită în rândurile Scripturii, de aceea aproape tot ce era biblic mă uimea. ]
Recunosc... copilul de atunci, m-a surprins. Mă bucur să-l reîntâlnesc acum şi aici, după atâţia ani.

Daniel...
tu ştii că omul este sortit căderilor... mari sau mici.
Important e să ai curajul, după ce ai fost dărâmat, să te ridici.. din nou... poate a nu ştiu câta´oară.
Să nu uiţi,
"toate lucrurile lucrează spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu!"...
şi, poţi totul
"în Hristos care ne întăreşte!" [ Încă îmi amintesc, de conferinţa în care ne-am cunoscut... la Castellon, dacă nu greşesc ( Marina´Dor )...
Nu mai prea ţin multe minte de atunci, dar ce-mi amintesc,
e o plajă... caţiva copiii cu suflet curat, ascultând valurile agitate (ca şi un simbol al vieţii, care aştepta, să ne introducă în agitaţia ei monotonă.)
şi stelele...
Am ales toţi una, o singură stea, care strălucea cel mai puternic...
Îţi mai aminteşti?
şi, nu am uitat...
de atunci, când aud valurile vieţii, agitate în jurul meu... caut Steaua cu privirea, şi e mereu acolo...
Astfel, primesc puteri să sper, să văd dincolo de agitaţia valurilor!

Îţi mai aminteşti?

Eu...
eu mă voi ruga pentru tine.
Să coboare CERUL DIN NOU în inima ta...

Cu dor,
şi îmbrăţişări sfinte,
Ligia T.
------------------------------------------------------------

miercuri, 3 august 2011

Din arhiva memoriilor, pentru Pertea Emanuel

Sunt discutiile noastre, care cel mai mult m-au zidit...
Lipsesc fraze din acel dialog despre maturitate spirituala... dar m-am gandit sa pregatesc, sau poate pregatesti tu ceva, ca mai apoi sa il adaug aici.. si astfel, sa fie complect...
Cat despre dezamagirea de mine insumi.. de noi insine... ma intaresc prin versetul sufletului meu. " Pot totul in Hristos care ma-ntareste!". :)

Sa ne aduca aminte mereu de lectiile de viata, invatate impreuna!
Multumesc! :)

marți, 2 august 2011

Prietenii sunt si artisti...


Ovidiu Andreica si Olga.

Pentru ca " Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi."

Fiindca sufletele prieten raman legate, chiar daca mainile sunt departe... raman legate pentru totdeauna de acelasi Cer!
Mi-e dor de voi... sa ne vedem curand!
Va imbratisez, de-aici.. de la kilometrii mii distanta...

luni, 1 august 2011

Contraste Ondulate prin armonii muzicale



Pentru Luminiţa Ciuciumiş -( Callatis*Praise ) -

Vântul suflă note muzicale în compania frunzelor uscate.

Apele norilor, adunate în gropi, dansează un vals în mici unde.
Copacii se apleacă la fiecare compas, când într-o parte, când în alta, dar mereu în aceeaşi direcţie.

In timp ce scriu, la adăpost de această furtunoasă compoziţie muzicală, simt vibraţia notelor îngheţată pe hârtie şi degete.

Norii au forma unui "cheia-sol"... o cheie ieşită din portativul transparent, sculptat in aer, pe care originalitatea ţese necunoscute acorduri transfigurate, pline de naturalitate... pătrunzătoare...
sensibilizând până şi cea mai înţepenită coardă a sufletului...
sensibilizând trăirea până la cutremurare.

Grăbesc paşii...

Parcă Cerul se pregăteste din nou să-şi deschidă izvoarele...

E prima zi,
după furtuna de ieri...

--- am scris de dragul compozitoarei ce-şi dezvăluie talentul prin cântece pătrunzătoare ---

duminică, 31 iulie 2011

Sfarsit de poveste...


Te las pe Tine sa zdrobesti,/
In mine, inima-ingamfata/
Si sa ingropi privirea mea/
Trufasa, rece si de piatra,/
Iar lucrurile mele mici /
Sa le darami, cum se cuvine,/
Doar sufletul sa mi-l ridici /
O, Domnul meu, Te las pe Tine /

/ …Si daca viscolul e-in toi/
Si toate merg spre inapoi /
Ca un copil adorm plangand si-in gand /
Nimic nu mai este…/
Si daca seara va veni, /
Va trece-o zi si inca-o zi/
Si, poate, cineva imi va sopti: /
Sfarsit de poveste…


Nu, nu sunt versurile mele...
nu am ajuns eu, inca, la nivelul acesta de maturitate spirituala..
nu au cum sa se nasca pe buzele mele, astfel de cuvinte ,presarate cu vesnicie...

Autorul versurilor de mai sus... este Chris ( Cristian Muraru, pentru cei care au cat de cat cunostinte muzicale crestine :D ).
Chris mi-e prieten de cativa ani...
O perioada, mi-a fost mentor, fara ca el macar sa banuiasca...
Inainte de botezul meu, Chris se numara printre persoanele care-mi zideau sufletul tot mai aproape de Cer. ( Chris, daca aflii acum, sa stii ca ar mai fi multe de spus :P ).
Cu el am prins secrete, in ce priveste compusul versurilor :P ( sa stii ca zilele in care slefuiam impreuna piese, mi-au folosit mai tarziu, un 70% ;) )

Ne-am vazut prima data live, si am si reusit sa mentinem un dialog sincer si placut, in 2007, intr-o zi senina de aprilie. Nu a fost ceva pregatit... :))
Cand am intrat in holul bisericii, Chris se pregatea sa intre in sala. Ne-am intalnit, iar eu cu zambetul meu zigomatic i-am spus:
-Salut Chris,cum de tu pe aici?
- Salut, am venit la un concert!
Mi-a raspuns putin nedumerit.
Mi-am dat seama de situatie, si am rezolvat-o rapid :))
- Sunt Ligia Tr...
- O, iar dau de tine!

:)) Si asa a inceput seara aceea de aprilie, in sala de concert a bisericii spaniole.
Povestile nu se mai terminau... asa ca, ne-am asezat unul prin prejma celuilalt, doar ca timpul dinaintea concertului a fost scurt: printre amintiri din conversatii trecute, prezentari, si explicatii despre vanzarea cd-urilor... ne-am trezit cu o multime de oameni si totul pregatit sa inceapa.
A fost un timp biencuvantat din toate punctele de vedere.
Lansarea trupei Transparent, din care fac parte, a avut loc in acea zi, acolo... cu acei oameni...
Chris, a luat parte la inca un eveniment important din cresterea mea spirituala si nu numai, fara sa avem nimic planificat. :)
A fost mentor condus de Mana Divina, pana la sfarsit! :)

La incheierea serii, piesele lui, au adus lacrimi pe fetele romanilor plecati departe de tara...
" Trezeste , Doamne, Romania" ... a fost cantata la un moment dat, fara microfoane... doar sala plina... m-au cutremurat acele versuri atunci, cu toate ca ascultasem si cantasem piesa de sute de ori inainte...

... Asa e, uneori valoarea lucrurilor sau a cuvintelor,se vede clar in circumstantele potrivite.
Ei bine, atunci a fost cel mai potrivit moment pentru piesa aceea!

Cum se intampla, la sfarsitul oricarei lucrari bune, si mai ales incheiata si de un artist crestin de nivelul lui Chris, publicul a rasunat intr-o singura dorinta... sa mai cante o piesa... Chris...

Si ... am sfarsit seara lansarii noastre, cu versurile cantarii...
"Vom purta Faclia " ...
... lumina vom inalta.. noaptea o vom birui , prin puterea Sa ... pana ce lumea, va vedea... Lumina, va lumina!

Am inceput sa scriu, pentru ca in seara in care am citit prima data versurile de mai sus, mi-au atins fibra sensibila... au fost ca un glas, pentru inima mea franta. Azi, poate, pentru tine, nu prea au sens, sau nu le intelegi aici postarea... insa pentru ceea ce au insemnat si pentru cutremurarea produsa in fiinta mea atunci, merita acest loc!

Multumesc Doamne,
ca ai trimis in drumul meu,
ingeri.. cu chip de om...
Multumesc, ca in viata fiecarei persoane,
exista un Chris ... purtator al Chipului Tau! [ Christic ]

sâmbătă, 30 iulie 2011

Să răsturnăm lumea spre Început


-30.12.2008-[ Pentru Adria Ciuca ]
Am fericirea în formă de rouă, lipita sub ochiul drept... ( lacrima bucuriei )

Ştiam că inima ta presară tăceri strălucitoare... şi azi am mai văzut o rază din strălucirea ei!
Au fost acele câteva momente de tăcere, cu noi la capăt de telefon, când te-am imaginat zâmbind luminos, în târziul nopţii, cu ochii tăi verzi râzând şi frumosu-ţi suflet rostind cuvânt după cuvânt, Adevăruri Veşnice!
Într-o lume în care prea ieftim gândim, cei ca tine, îmbogăţesc pământul... ( din inimile toţi fiilor lui Dumnezeu, ar fi frumos să stropească perle de preţioase cuvinte cristaline. )

Multumesc Doamne, pentru florile de piersic, ce-n plină iarnă mi-au fluturat în suflet!

Acum, noaptea se resfiră tăcută peste oraşul mut...
Eu, la lumina Iubirii din Tine, îmi lipesc cuvinte de hârtie pe fereastra inimii...
Îţi multumesc, Dumnezeul meu, pentru că ai ales să mă îmbogăţeşti prin comorile-Ţi rare.
Îţi multumesc pentru Adria şi comoara din inima ei.
Existenţa acestui suflet mi-a devenit mai dragă decât a mea însumi.
Şhilo, din picurii ei calzi de lumină s-au aprins stelele în seara aceasta.
Îţi multumesc pentru că îi apropii eternitatea de suflet prin gândurile şi şoaptele Tale.
Îţi multumesc că o îmbălsămezi de miresmele calde ale Iubirii Divine.
Îţi multumesc că ai transformat-o într-un flaut cu armonii cereşti, când eu eram într-o nesfârşită rătăcire peste văile lacrimilor.
Tatăl nostru, îţi multumesc pentru că vei face ca suflarea ei să fie mireasma Cerului; inima ei să fie cântec, acel cântec care curge tăcut, izvorând de niciunde şi care face pietrele să plângă...
Doamne, fă-i poemul ca strălucirea serii care împodobeşte ziua ofilită.
Braţele ei să mângâie Cerul şi gândurile ei să fie gândurile Tale, precum flori de lotus pe marea nesfârşită de uscate idei ale omenirii.

Adria, îţi doresc să îmbrăţişezi libertatea în El şi să iubeşti spunerea din El, iar cu toate că vei cunoaşte libertatea, să te supui pentru El. Pentru că supunerea voită e mai dulce decât libertatea propiu-zisă, prin El.
Îţi doresc să fi puternic înfiptă în Palma Lui şi astfel, în Braţele-I sfinte să nu-ţi pese dacă râul e adânc, mare sau rapid, nici dacă vei fi expusă la vânturi, udată de zăpezi sau ploi... Doamne, îţi mai cer ceva...
să o faci pecete sfântă pe inima-Ţi de Dumnezeu, ca o floare de aur în pieptul divinităţii.
Cântecul de dragoste al Cerului să-i cânte deasupra tăcerii iubirii.
Prinţul veşniciei, te rog să fâlfâi aripile nemărginite-i Tale Iubiri peste peisajul ei... aripile-Ţi pucurând a rouă!

Şi mai am o ultimă dorinţă... să fi Tu, Doamne, marginea, centrul şi întregul nostru!

Îţi mulţumesc Stăpâne, pentru că azi mi-ai zâmbit...
Îţi multumesc Adria, pentru perla nestemată din sufletul tău, împărtăşită cu perla ascunsă din inima mea!


Cu prietenie sfântă,
Ligia Trîncă

vineri, 29 iulie 2011

S-au întâlnit sufletele noastre - 6. 08. 2008 -

O zi însorită de august în faţa catedralei; un parc şi o bancă; micul prinţ; râsete; amintiri; taine; mâini legate; un cuţit muzical şi o prăjitură cu vişine; vultureni; şoimeni; Cerul...
-----Ce multe ne leagă!-----

Ne-am întâlnit şi am descoperit că sufletul tău e mai minunat decât mi-aş fi putut vreodată imagina. Vor fi lucruri ce ne leagă pentru totdeauna, ca de pildă... Micul Prinţ...:)
.. Eu însă mi-am făcut din ea un prieten, iar ea acum nu are-n lume seamăn. Iată care-i taina mea. E foarte simplă: limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor . - micul prinţ - .


Vom fi de-a pururi prieteni. De-ţi va fi dor să râdem împreună, deschide fereastra, aşa, numai de drag ... şi întotdeauna stele te vor face să râzi ...



Mulţumesc Doamne, pentru Andreea ...

-----------------------------------------------------------------------




Când ţi-am auzit vocea, de dimineaţă, am simţit razele soarelui cum străpung norii pregătiţi să trimtă ploi peste oraşul amorţit... Râsul´ţi mi-a amintit de noi într-o zi de vară!...

Spre seară, aceeaşi voce.. povestindu-mi greul dar impărtăşind şi fărâme de zâmbet...
vocii tale i-am povestit cum îmi este sufletul, spre seară...

Dacă uneori mă auzi prin telefon cam rău... să ştii ( aşa cum tu însuţi ai spus ), că depărtarea e de vină... Da. şi uneori mă mir cum mă mai pot auzi eu pe mine, la depărtarea care îmi desparte gândul de CER... dar acele momente sunt tot mai rare în ultimul timp... fapt ce mă bucură.. înseamnă că lupta mea spre sfinţire este în toi, şi victoria mă asteaptă la celălalt capăt!
--------------- Ceea ce vei asculta mai jos, este...
Pentru tine... pentru noi...fiindcă avem nevoie de El... fiindcă îl iubim!
Cu drag,
prietena ta , din depărtare...

Ligia T.

joi, 28 iulie 2011

Invitatie pe un mormânt



Nu-mi pari strãinã, de-ar mai trece-o varã.


Nu te-as uita, de-mi cere lumea toatã.



Stiu cã mi-ai fost si-mi esti azi amintire
A zilelor copilãresti de toamnã.


De dragu´a tot ce-ai fost, si tot ce-mi este
Privirea când mã-ngânduresc cu tine,
Nimic nu mi-a putut opri dorinta
De-a´ti aseza-amintirea ca pecete...


Nici piatra rece de mult asezatã,

Nici amintirile învãluite-n ceatã.Nici oamenii ce-au înecat prezenta-ti
Nu m-au putut opri de-aceastã datã...
Sã stii cã tu-ai fost prima invitatã .


P.S: Trâncã Rozalia (bunica Zicã)  : 1936 - 2001
Azi, mi-am transformat dorul in versuri, de dragul bunicii mele deja plecata...


L.T.