vineri, 11 ianuarie 2013

Ridicã-mi Doamne sufletul

Ridicã-mi Doamne sufletul, acum când plânge din nou, jos, la poarta Cerului Tãu!
Iartã-mã fiindcã m-am îndepãrtat de visele Tale cu privire la mine…
Ascultã-mi inima, din nou rãnitã, şi vindecã-mi rana ce nu cicatrizeazã încã… dupã atâta timp…
Învaţã-mã cã fãrã Tine va fi imposibil sã gãsesc Fericirea!
Vorbeşte-mi, 
sã simt cã eşti tot timpul cu mine…
Atinge-mã, ca sã mã cuprindã teama gândindu-mã doar, 
cã fãrã atingerea Ta nu aş putea fi fost ţesutã în acest Univers , 
în chip ciudat cu trãsãturi Dumnezeieşti…
Binecuvinteazã-mã Dumnezeule, 
sã pot spune celor ce mã vor întrebã când mã întâlnesc, 
cã stau adânc sãpatã în Palma Ta cu binecuvântãri…
Ajutã-mã sã aştept cu rãbdare ceea ce mi-Ai promis…
Încredinţeazã-mi doar atât cât sã-mi aminteascã mereu 
cã prin puterile mele nu aş putea face nimic, 
dacã Tu nu ai fi la capãtul celãlalt al poverilor… 
dacã nu le-am purta împreunã !
… rana lasã urme roşii pe pãmântul uscat… 
am nevoie de Tine, sã-mi vindeci dezamãgirea, 
gustul amar lãsat de oamenii pe care i-am întâlnit ieri… 
dar sângereazã azi…


2 comentarii:

Anonim spunea...

Doamne, ridica-ma, asculta-ma, vorbeste-mi si mie!!!
ana
anatatarandras.com

Ana spunea...

Aceasta postare reflecta exact tot ce simt eu acum. M-am indepartat atat de tare de visele Lui cu privire la viata mea, incat cred ca nu mai am nicio sansa la nimic din ce El mi-a promis candva, ca sa nu mai zic ca nu am raspunsuri, siguranta si parca mi-e teama sa ma intorc. Sper sa-mi dea din nou curajul de a-L cauta mai presus de orice. Si abia apoi rabdare sa pot astepta ca visele mele, in principal cele cu privire la casatorie, sa devina realitate.. Chit ca m-am indepartat atat de tare de modul in care El lucreaza.. Ma saturasem sa astept. Si am hotarat sa-mi caut fericirea singura. Am crezut ca am gasit-o si ca se poate si asa, iar apoi mi-am dat seama ca am ales gresit..