sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Chem vântul...

Când mã simt departe,
chem vântul si Te-aduce-aproape.

Când nu mai am puteri sã-mi atintesc ochii spre Soare, chem vântul si-mi odihnesc privirea-n dansul crengilor, sub ploaie.

Când lacrimile-mi îngrãdesc visele,
chem vântul si-mi aduci sperantele.

Când mâinile-mi scapã rugãciunile,
chem vântul si-aduni iar cuvintele...

Când buzele-mi uitã a Te rosti, Dumnezeule...
Chem vântul si-ntorci amintirile...

Când pasii merg cãlcând prea greu spre munte
Chem vântul si-mi trimiti puterile...

Când genunchii îmi lovesc podelele
Chem vântul si îmi vindeci rãnile...


-L.T.-



Niciun comentariu: