joi, 2 iunie 2011

Dacă mori, nu mai vorbesc cu tine

sã ştii...
cã te grãbeşti sã trãieşti repede... de parcã ai ştii cã vei muri devreme... şi asta nu-mi place dar nici nu pot sã nu surâd.
Alegi sã rãspunzi cu teamã, în timp ce înfiori pe cei din jur de-atâta linişte în tine.
Mã agitã felul tãu simplu de-a vedea lumea. Lumea care se repetã zi de zi, dar tu cu fiecare repetare tot gãseşti ceva nou şi frumos în ea.
Vorbesc repede şi scurt în preajma ta. Literele se înpotmlesc. Tu asculti, de mânã cu tãcerea, şi-mi rãspunzi când pierd orice rãbdare de-a spera.
îmi va fi teribil de dor de toate contrazicerile trãite în preajma ta.
Mã voi cãuta rostindu-te. Mã voi învârti cu numele tãu pe buze pânã va trece toatã lumea...
dar...
sã ştii cã dacã mori, nu mai vorbesc cu tine!
Promit... nu mai vorbesc!

Niciun comentariu: