vineri, 11 decembrie 2009

Lupta dintre viaţă şi moarte, nu are sărbători ...


Am aflat de povestea lui Kate de curând...
O fetiţă de 5 ani, din care 3 sunt o luptă continuă.


Cancerul vrea să-i prefacă cenuşă creierul...


Dar Kate nu vrea să lase viaţa de mână...






M-a cutremurat până la lacrimi povestea ei...
Tot ce putem face pentru ea, e să ne rugam.
Viaţa e-n Mâna Celui Sfânt!

în schimb, sunt sigură de faptul că ar fi plină de curaj, dacă ar afla că aceste sărbători au întâmpinat copiii mai plini de speranţă, cu o acadea în mână şi o vizită caldă.
Spitalele din Romania aşteaptă cu saloane pline de inimi curate, prinse într-o luptă nebună între viaţă şi moarte...













Kate vă mulţumeşte,
ştiind că dintre cei care veţi citi povestea ei, veţi duce zâmbetul Copilului Sfânt în inimile curate ale copiilor care au atât de mare nevoie...

De Crăciun, să căutăm mai mult decât un Decembrie înzăpezit ...
... să dezgheţăm inimi reci şi oameni de zăpadă !



mai multe poveşti despre lupta neîncetată dintre viaţă şi moarte, ne împărtăşeşte Lidia Boicu.
Ea este româncă, plecată de ceva vreme peste ocean,
şi care se numără printre biruitori...
... ea a supravieţuit cancerului...
iar acum strânge imagini şi mărturii ale puternicilor războinici aflaţi în luptă... în toi...
E un suflet ce păstrează multe taine şi minuni...
într-o zi, cu siguranţă vă voi povesti mai multe despre ea.
până atunci vă invit cu îndrăzneală să vă bucuraţi, în timp ce plângeţi, de frânturile poveştilor si minunilor despre sufetele puternice...
aici:
http://tinysparrowfoundation.org/blog/

6 comentarii:

Ligia Trîncă spunea...

Dedicat special persoanelor din viata mea, care stiu ce-nseamna lupta aceasta...

Ramona Ciobanu ( pentru credinta ta neclintita )
mama ( pentru taria ta )
Nicusor ( pentru iubirea sperantei si visele tale )
Lidia Boidoc ( pentru exemplul incredibil al victoriei )
matusa mea Marioara ( pentru bucuria impartasita si-n ultimele zile printre noi )
... si Kate ...
si tuturor copiilor care au iesit victoriosi ... sau nu din aceasta lupta...
pentru simplul fapt ca a-ti fost si sunteti exemplu de-a iubi viata...

va multumesc!

Ligia Trîncă spunea...

si pentru Concha ...
Ea a pierdut aici lupta impotriva cancerului... si a lasat in urma amintirea claselor de Franceza...
care le pastrez intr-un dictionar ce mi-a facut draga limba parisiana, cu semnatura si dedicatia inimii ei...
a mai lasat un loc in Marea Cladire a unuinii europene din Bruxel.. unde in feicare dimineata ii zambeau peretii si oamenii importanti ai acestui continent...

Boalaa luat-o prin surprindere... asa cum si pe noi ne-a surprins lipsindu-ne de Concha...

Mi-e dor de tine...
pastrez imaginea ta ... o femeie ferma, dornica sa invete, smerita, deschisa, plina de viata...
Cred ca tu erai locasul zambetului real ...
Odata ce-ai plecat...s-a dus si sinceritatea multor zambete dincolo de hãul ce desparte lumea de Cer ...

Ligia Trîncă spunea...

duree du porteur de charge est imagee... Vive la vie!

merci beaucoup,
Concha

Anonim spunea...

Aceasta tema este pur si simplu fara pereche:), este foarte interesant pentru mine:P Bravo !! vreau sa mai vad in continuare discutii pe tema asta!

Ligia Trîncă spunea...

see you on the other side kid.

Ligia Trîncă spunea...

Am scris aceste randuri acum 3 ani.. de-atunci Kate a plecat... a plecat dincolo de univers si timp... dar vreau sa cred ca ne asteapta zambind pe partea cealalta de Cer.